Trovantii-misterul pietrelor vii

Cu 6 milioane de ani inaintea nasterii marelui sculptor Constantin Brancusi, natura isi crea, nu departe de locul lui natal, propriile „Domnisoare Pogany”. Li se spune trovanti, dar numele care s-a incetatenit in randul localnicilor este „pietre care cresc”.

O lume de piatra 

In apropiere de drumul care leaga Ramnicu Valcea de Targu Jiu, in comuna valceana Costesti, natura a creat unele dintre cele mai surprinzatoare sculpturi de piatra. Forme bizare, milimetrice sau de dimensiunea unui om, continua sa iasa la iveala pe masura ce oamenii exploateaza nisipul din cariera. In jurul balatrucilor sau dorobantilor, cum ii mai numesc localnicii, s-a tesut un adevarat folclor: unii spun ca bolovanii ar avea origini supranaturale, altii ca ar fi marturii ale existentei unor civilizatii extraterestre superioare. Cert e ca nici oamenii de stiinta nu au reusit, pana acum, sa desluseasca in totalitate misterul formarii trovantilor, si tot ce pot face, deocamdata, este sa emita ipoteze pe care sa incerce sa le verifice in laborator. Ei sustin c? formatiunile, numite in literatura de specialitate si concretiuni grezoase, ar avea peste 6 milioane de ani vechime si ar fi aparut datorita unor cimentari locale ale nisipului, posibil pe fondul unei activitati seismice.

De lumea plina de mister a trovantilor se ocupa Asociatia Kogayon, care administreaza, la Costesti, singurul muzeu din lume dedicat trovantilor. Aici sunt expuse, in aer liber, pe o suprafata de un hectar, peste o suta de sculpturi ale naturii. Presedintele Asociatiei Kogayon, drd. Florin Stoican, povesteste ca „la Coste?ti apar, pe un spatiu restrans, trovanti foarte diferiti ca forma, compozitie si marime”. Formatiunile valcene se abat usor de la regula general?: pe suprafata celor foarte mari „cresc”, parca, pietre mai mici. Trovantii de aici nu sunt insa singurii din tara. Astfel de pietre se gasesc si pe Dealul Feleacului (jud. Cluj), pe teritoriul satului Casolt (Sibiu), in Muntii Buzaului, dar si in Hasdat (Hunedoara). Scopul principalul al Rezervatiei Naturale Muzeul Trovantilor, spune drd. Florin Stoican, este protejarea acestor fomatiuni geologice: „In trecut, unii trovanti au fost folositi, probabil, si ca piatra de constructii. Acum, ei nu mai sunt in pericol. Exista legi care ne permit sa luam masuri”. De altfel, aproape jumatate din bugetul proiectului este folosit pentru a-i ajuta pe turisti sa inteleaga importanta protejarii acestor pietre.

Trovantii, realmente „pietre care cresc”? 

Localnicii au parerile lor in privinta trovantilor, pe care ii numesc si „pietre vii”. Unii sustin cu tarie ca dupa o ploaie mai lunga din nisipul umed rasar mici trovanti, iar pietrele de dimensiuni mai mari efectiv cresc. Specialistii nu au confirmat acest mit: „In lumea minerala, numai cristalele cresc. Trovantii sunt, practic, o adunatura de pietricele de diferite marimi, de la submilimetrice, pana la centimetrice, legate intre ele printr-un ciment carbonatic. Adica, o gresie sau un conglomerat, in functie de dimensiunile pietricelelor”, sustine drd. Florin Stoican, in opinia caruia „povestea cu cresterea e nerealista. Putem spune, chiar, ca trovantii se micsoreaza, din cauza proceselor naturale de eroziune”.

Un fenomen care fascineaza o lume intreaga 

Din Romania si pana in Noua Zeelanda, din Antarctica si pana in Groenlanda, trovantii starnesc uimire si admiratie. Desi sunt usor de recunoscut chiar si de nespecialisti, ei difera mult ca marime, culoare ori consistenta si pot avea forme dintre cele mai diverse, de pilda sfera, disc, cilidru... Interesante sunt pietrele sferice rosii din Parcul National Theodore Roosevelt, situat in Dakota de Nord, SUA, colorate astfel datorita faptului ca au in compozitia lor fier. Desi ating pana la 3 metri diametru, concretiunile de aici pot fi considerate pitice pe langa cele din depresiunea Faiyum, din Egipt, care ajung pana la 9 metri si par a fi cele mai mari din lume. Concretiuni grezoase mai sunt intalnite si in Africa de Sud, China, Australia, Mexic, Argentina, Peru, Rusia, Kazahstan, Spania, Franta sau Cehia. Americanii au trovantii lor in Colorado, Wyoming, California, Arkansas, Montana sau New York.

FACTS 

• Cuvantul „concretiune” are origini latine: „con” inseamna impreuna, iar „cresco”, a creste.
• Termenul de „trovant” este specific literaturii noastre geologice si a aparut prima data in 1907 in lucrarea „Tertiarul din Oltenia” a naturalistului Gheorghe Murgoci.
• Geologii spun ca doua au fost conditiile necesare formarii trovantilor: existenta unor sedimente nisipoase si prezenta unor fluide carbonatice.
• Datorita aspectului neobisnuit, concretiunile grezoase erau considerate de oameni simpli din mai multe colturi ale lumii oua de dinozaur.
• Ardelenii asezau uneori trovantii in cimitire, la capataiele mormintelor celor dragi.
• Unii artisti vizuali sustin ca trovantii ar fi putut fi o sursa de inspiratie pentru cel mai mare sculptor român, Constantin Brancusi, nascut la Hobita, in judetul Gorj, la mica distanta de Costesti. Ei aduc ca argument asemanarile dintre trovanti si unele opere ale maestrului.
• Muzeul Trovantilor a fost infiintat in 1996 de un colectiv al Facultatii de Geologie si Geofizica Bucuresti – Societatea pentru Protectia Mediului Geologic. Din 2006, el s-a transformat in Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor si a intrat sub tutela Asociatiei Kogayon, care il ingrijeste din resurse proprii, cu sprijinul voluntarilor.
• Muzeul Trovantilor se afla la 38 km de Ramnicu Valcea si la 8 km de Horezu. Vizitarea lui este gratuita.

http://www.descopera.ro